Dreptatea dumnezeiască este să faci ceea ce îl odihnește pe aproapele tău. Dacă, de pildă, ai ceva de împărțit cu cineva, să-i nu-i dai numai jumătate din ce ai, ci cât vrea acela. Să dai cele bune și să ții cele stricate. Să dai pe cele mai multe și să le ții pe cele mai puține. Iată, să zicem că o soră ne aduce zece prune. Dacă eu, din pricina lăcomiei pântecelui mănânc opt și-ți las ție două, te nedreptățesc. Dacă spun: “deoarece suntem doi, voi mânca eu cinci, și-ți voi lăsa ție pe celelalte cinci“, atunci fac dreptate omenească. Iar dacă văd că-ți plac prunele și eu mănânc numai una și-ți zic: “mănâncă-le tu pe celelalte, pentru că mie nu-mi prea plac, și mă deranjează la intestine“, atunci fac dreptate dumnezeiască.
Dreptatea omenească este atunci când, de pildă, trebuind să împarți ceva cu cineva, dai jumătate și tu ții cealaltă jumătate.
Înaintea dreptății dumnezeiești, dreptatea omenească este zero. Omul dacă reușește ceva în viața aceasta punând în lucrare doar dreptatea omenească, nu va ajunge la adevărata bucurie și odihnă.
Să presupunem că doi frați au o bucată de teren de zece pogoane. Dreptatea omenească spune să ia fiecare câte cinci pogoane. Dreptatea dumnezeiască spune să ia fiecare atât cât are nevoie. Dacă un frate are șapte copii și celălalt doi, sau salariul unuia este mai mic decât salariul celuilalt, trebuie să ia mai mult cel care are mai multă nevoie. În acest caz, este nedreptate înaintea lui Dumnezeu să ia al doilea ca și primul. Însă omul lumesc, care nu gândește duhovnicește, nu ia în considerare faptul că fratele lui o duce greu. Îi spui: “trebuie să-ți ajuți familia ta să înțeleagă și să fie de acord să dea mai mult fratelui tău care are nevoie“. Iar el îți va spune: “De ce, doar nu-l nedreptățesc cu ceva!“ Evanghelia face împărțirea cea mai bună.
Foarte mult mă minunez de noblețea lui Avraam. Când se certau păstorii lui Lot cu cei ai lui Avraam pentru locurile de pășunat, Avraam s-a dus la Lot și i-a spus: “Nu este bine să ne certăm, suntem rude. Încotro vrei să mergi? Vrei să mergi încoace sau încolo?“ Lot s-a mișcat atunci puțin omenește și a ales Sodoma și Gomora, pentru că acolo avea mai multă verdeață și locuri de pășunat, și cea pățit după aceea! Avraam însă a fost mișcat de dreptatea dumnezeiască, voia să-l odihnească pe Lot, și chiar s-a bucurat că Lot s-a dus în locul cel mai bun.
(Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte Duhovnicești, Vol. III, Nevoință Duhovnicească)
Acest site folosește cookie-uri pentru a îmbunătăți performanța și de a spori experiența utilizatorului care vizitează site-ul nostru. Această politică clarifică modul în care facem acest lucru și modul în care sunt gestionate cookie-urile.
Prin accesarea site-ului nostru, acceptați folosirea cookie-urilor. Dacă nu acceptați și dezactivați folosirea cookie-urilor, acest site nu va funcționa corect, de exemplu intrarea în contul Dvs. personal nu va fi posibil.
Cookie-uri esențiale: Acestea sunt cookie-urile care sunt necesare pentru site-ul web să funcționeze în mod corespunzător. Acestea ne permit presta servicii, cum ar fi memorarea autentificării utilizatorului, conținutul coșului de cumpărături, etc. În cazul în care acestea sunt dezactivate, utilizatorul nu poate utiliza aceste servici
Cookie-uri de performanță: Aceste cookie-uri sunt folosite pentru a monitoriza performanța site-ului și pentru evidențierea zonelor vizitate de către utilizator. Acestea ne permit să analizăm traficul și să îmbunătățim serviciile noastre. Aceste cookie-uri nu colectează informații care pot identifica utilizatorul.